Am un loc special în inima mea pentru acei oameni care au o aparență „eficientă” și par că funcționează atât de bine încât ceilalți cred despre ei că nu au nici o problemă. Îi înțeleg și le simt singurătatea…cândva am fost ca ei. Competența lor îi împiedică să își ia în serios propria durere.

„Am tot, ar trebui să fiu fericit, de ce mă simt singur? Și mai ales – de ce îmi este familiară această singurătate?”

Clasic pentru oamenii care nu au avut nevoile emoționale satisfăcute în copilărie. Astfel de copii devin adulți responsabili care își iau în serios responsabilitățile și care, cel mai probabil, au un sentiment de vinovăție dacă își arată vulnerabilitatea. Femei sau bărbați, deopotrivă, își fac un bilanț al realizărilor și al lucrurilor pozitive din viața lor și se gândesc că acest bilanț înseamnă că nimic nu poate merge greșit. Cu toate acestea nu pot scăpa de un sentiment de profundă singurătate și le lipsește liniștea intimității emoționale.

De cele mai multe ori când ajung în terapie fie au încercat deja să iși părăsească partenerul fie s-au implicat în aventuri romantice care le-au creat iluzia că primesc ceea ce au nevoie deși singurătatea se instalase deja în cuplul lor. Unii au evitat pur și simplu să se implice în relații în timp ce alții au decis să rămână în relații de dragul copiilor și vin în terapie pentru a învăța cum să își controleze furia sau resentimentele.

Puțini însă pășesc în cabinet fiind conștienți de faptul că inabilitatea lor de a fi intimi la nivel emoțional vine din copilărie.

Însă nu ajută doar doar să își dau seama de unde vine problema, de ce singurătatea le este familiară. De cele mai multe ori au nevoie să învețe să fie conectați cu propriile emoții, o conexiune ce le este străină pentru că nu au experimentat-o cu părinții lor. Dacă în copilărie ai fost antrenat să ignori emoțiile și să nu te plăngi, doar să reziști și să faci față cel mai probabil te vei simți vinovat să spui ce ai nevoie și să te preocupe ce îți lipsește.

Să înțelegi cum anume te-a afectat lipsa de intimitate emoțională cu proprii părinți este cea mai bună cale să eviți să repeți tiparul familiar al singurătății în relațiile tale din viața de adult.