Dacă ai ADHD, poate ai observat că în momentele de panică, stres sau când termenul limită bate la ușă, brusc devii un geniu al productivității. Ca un supererou al ultimului moment, te arunci în luptă și reușești să faci magie. Și cine nu ar vrea să se simtă așa? Dar hai să fim sinceri: ce supererou își dorește să salveze lumea doar pentru a se prăbuși de epuizare după? Adrenalina îți oferă un „boost”, dar dacă depinzi de ea, e ca și cum ai conduce o mașină doar pe rezervă: funcționează o vreme, dar la un moment dat motorul se va opri.
De ce panica pare o soluție bună?
Adrenalina, hormonul „luptă sau fugi,” e sistemul tău intern de alarmă. În momentele de stres, corpul tău îți spune: „Acționează acum sau pierzi totul!” Și da, în acele momente:
- Te concentrezi ca un laser: Toate distragerile dispar.
- Ai un val de energie: Parcă cineva ți-a făcut refill la baterii.
- Trăiești în prezent: Tot ce contează este să termini sarcina.
Sună util, nu? Dar problema este că acest sistem este făcut pentru urgențe – gen „fugi de tigru!” – nu pentru e-mailuri, proiecte sau curățarea casei. Și, sincer, când a apărut în inboxul tău vre-un tigru ?
Problema cu „strategia panicii”
Adrenalina poate părea soluția perfectă, dar nu e. De ce?
- Are termen scurt de valabilitate.
Adrenalina îți oferă energia de care ai nevoie acum, dar după aceea te lasă gol: obosit, confuz și cu senzația că ai fost călcat de un tren (emoțional). - Îți stresează corpul.
Să te bazezi constant pe panica indusă de adrenalină e ca și cum ai bea 10 cafele pe zi: sigur, te ține treaz, dar la ce preț? Tensiune arterială crescută, somn prost și epuizare cronică. - Creează un tipar toxic.
Creierul tău poate începe să caute haosul – procrastinarea devine obișnuință, doar ca să simți acel „boost” de panică. - Adaugă un strat de haos emoțional.
ADHD-ul vine deja cu emoții pe steroizi, iar adrenalina poate amplifica anxietatea, iritabilitatea și frustrarea. E ca și cum ai pune combustibil pe un foc care nu se stinge.
Cum să ieși din bucla „salvatorului de ultim moment”
Din fericire, există modalități prin care poți activa creierul fără să aștepți panica. Și da, sunt mai sănătoase și mai prietenoase decât adrenalina:
- Transformă haosul în pași mici.
Sarcinile mari sunt înfricoșătoare, dar dacă le tai în bucăți mici, devin mult mai prietenoase. Începe cu cel mai simplu lucru: „Deschid un document. Asta e tot.” Apoi sărbătorește ca și cum ai câștigat un premiu – ai meritat! - Fă mișcare.
O plimbare, câteva genuflexiuni sau chiar un dans amuzant pe melodia preferată pot să îți ofere un impuls natural fără drama panicii. (Și cine știe, poate chiar impresionezi colegii cu mișcările tale.) - Termene-limită false, dar prietenoase.
Nu aștepta termenul real. Creează mini-termene limită, de genul „la ora 3 termin prima parte.” Și nu uita să te recompensezi – fie cu o gustare delicioasă, fie cu câteva minute de scroll relaxant pe telefon. - Respiră, nu fugi de tigru.
Dacă simți că te copleșește anxietatea, încearcă să respiri adânc: inspiră numărând până la 4, ține aerul pentru 4 secunde, apoi expiră. E mai eficient decât crezi (și nu ai nevoie de tigru pentru asta). - Cere ajutor, e superputerea ta.
Terapia, coachingul pentru ADHD sau chiar medicația pot face minuni. Și hei, ce supererou nu are un mentor sau un sidekick
Concluzie (cu un zâmbet)
Să te bazezi pe panică și adrenalină e ca și cum ai alerga un maraton la sprint: poate merge o vreme, dar nu vei ajunge la linia de sosire fără să te prăbușești. Așa că ia-o mai ușor, dă-ți voie să faci pași mici și amintește-ți: nu trebuie să fii eroul de ultim moment pentru a reuși. Ai toate resursele necesare pentru a construi un ritm care funcționează pentru tine. Și cel mai bun lucru? Poți face asta fără să te lupți cu tigri imaginari. 🐅✨
Succes – și nu uita să te bucuri de drum! 💛